Miezul iernii..

Miezul iernii

16 ianuarie: Sânpetru de iarnă sau Miezul iernii. Țăranul român crede că azi e miezul sau mijlocul iernii, un moment de cotitură hotărâtor asupra evoluției meteorologice a anotimpului rece. Se mai crede că de la această dată gerul începe să se înmoaie. Însă, datorită trecerii la calendarul gregorian, lucrurile nu mai stau azi tocmai așa. Recordul absolut de temperatură negativă în România (-38,5 grade Celsius) a fost înregistrat după mai bine de o săptămână, mai precis in 25 ianuarie 1942, la Bod, lângă Brașov. În funcție de perioada în care a apărut această credința populară, ea ar putea fi explicată prin numărul de zile cu care întârzie calendarul iulian față de cel gregorian. Dar chiar și așa: potrivit împărțirii astronomice a anotimpurilor, iarna a început odată cu solstițiul de iarnă (21 decembrie) și se va sfârși abia la echinocțiul de primăvară (20 martie), fapt ce plasează mijlocul iernii mai degrabă undeva la începutul lunii februarie (anul acesta se nimerește în data de 3). Adevărata cumpănă a iernii o vom afla așadar abia peste vreo 3 săptămâni, când în preajma Întâmpinării Domnului se zice că ursul iese din bârlog și, dacă își vede umbra (adică dacă este senin, vreme frumoasă), va intra din nou în adăpost pentru hibernare, dar dacă este vreme urâtă (și nu își vede umbra) va rămâne afară, semn că iarna este pe sfârșite.

La Mulți Ani... pe stil vechi!

Data noastra de 14 ianuarie reprezinta inceputul de an pentru adeptii calendarului iulian. Anul solar (tropic, bazat pe anotimpuri) are o durata de 365,2422 zile, cel iulian are in medie cu ceva mai mult: 365,25 zile. La fiecare 128 de ani, calendarul iulian avanseaza cu o zi fata de anotimpuri, sau altfel spus solstitiile si echinoctiile se petrec mai repede cu o zi in acest calendar. In anul 325 echinoctiul de primavara fusese observat pe 21 martie, dar la inceputul anilor 1500 echinoctiul ajunsese deja pe 11 martie. Diferenta de 10 zile a fost suprimata odata cu introducerea calendarului gregorian. Cu toate deficientele sale astronomice, calendarul iulian continua sa fie folosit azi. Decalajul dintre cele doua calendare numara acum 13 zile, cu 3 in plus fata de momentul reformei gregoriene din anul 1582, pentru ca anii 1700, 1800 si 1900 au fost considerati bisecti (avand o zi in plus fata de anii obisnuiti) numai de calendarul iulian.